Bruxelles, 16.09.2025 – Conferința „Un an de la Raportul Draghi”

Scăderea productivității, provocările demografice, creșterea costurilor energiei și intensificarea concurenței globale pun presiune asupra prosperității pe termen lung a Europei. În același timp, tranzițiile verde și digitală necesită niveluri fără precedent de investiții și inovare.

Pentru a aborda aceste provocări, în septembrie 2023, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și una dintre marile minți ale Europei din domeniul economic, să elaboreze un raport privind viitorul competitivității europene. Ținta a fost de a stabili modul în care Uniunea Europeană se poate adapta la o lume în rapidă schimbare și poate asigura o creștere durabilă pentru deceniile următoare.

Raportul Draghi, publicat în septembrie 2024, analizează provocările cu care se confruntă industria și companiile pe piața unică. Acesta prezintă modul în care Europa nu se va mai putea baza pe mulți dintre factorii care au susținut creșterea în trecut și prezintă un diagnostic clar și oferă recomandări concrete pentru a plasa Europa pe o traiectorie diferită.

Concluziile raportului Draghi contribuie la activitatea Comisiei Europene privind prosperitatea și competitivitatea durabile, inclusiv la Pactul industrial curat. Multe dintre recomandările sale se reflectă în Orientările politice ale Comisiei, precum și în scrisorile de misiune ale președintelui Comisiei Europene către membrii Colegiului.

În ianuarie 2025, Comisia Europeană a prezentat Busola Competitivității, o nouă foaie de parcurs pentru restabilirea dinamismului Europei și stimularea creșterii economice. Busola se bazează pe analiza raportului Draghi și oferă un cadru strategic pentru a ghida activitatea Comisiei în următorii cinci ani.

Marți, 16 septembrie 2025, la un an de la publicarea raportului Draghi, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și profesorul Draghi au deschis lucrările unei conferințe la nivel înalt care analizează progresele înregistrate de Comisie în implementarea recomandărilor raportului.

Discursul de deschidere susținut de președinta Ursula von der Leyen

Stimate domnule profesor Draghi, caro Mario,
Excelențele voastre,
Doamnelor și domnilor,

Astăzi se împlinește un an de la publicarea raportului Draghi. Dar permiteți-mi să mă întorc puțin cu doi ani în urmă, când v-am sunat prima dată, Mario, pentru a vă propune să vă angajați în această nouă misiune. Îmi amintesc că ați fost intrigat de ofertă. Dar ați pus o condiție. Ați spus că acest nou raport trebuia să facă o diferență reală. Nu erați interesat să scrieți o altă lucrare academică. Voiați o foaie de parcurs pentru acțiune. Și exact asta căutam. Dumneavoastră și echipa ați investit un an întreg pentru a analiza punctele forte ale Europei, deficiențele sale și modul în care le-am putea aborda. Și de îndată ce raportul a fost publicat, toată Europa și-a îndreptat atenția către dumneavoastră. Așadar, în primul rând, vreau să vă mulțumesc, dragă Mario. Pentru rigoarea dumneavoastră. Pentru viziunea dumneavoastră. Și pentru serviciile aduse Europei. Grazie, Mario.

Noua mea Comisie a preluat mandatul acum nouă luni, iar primul act al noului mandat a fost Busola Competitivității, care traduce raportul în politici practice. Apoi am început imediat. Cu Pactul Industrial Curat. Gigafabricile de inteligență artificială. Noul Cadru pentru Ajutoare de Stat. Planul de Acțiune pentru Energie la Prețuri Accesibile. Uniunea Economiilor și Investițiilor. Planuri de acțiune personalizate pentru industria auto, oțelului și substanțelor chimice. Cea mai mare creștere a investițiilor în apărare din istoria noastră. Noi propuneri privind Piața Unică, Fondul pentru Start-up-uri/Scale-up-uri și Quantum. Și șase pachete de simplificare sunt pe drum. Aceasta este mentalitatea de urgență pe care am promis-o. Și vom menține neobosit ritmul până când vom finaliza totul.

Dar astăzi nu vreau să mă concentrez pe câte inițiative sau strategii am adoptat. Vreau să mă concentrez pe impactul real pe teren. Pentru că asta contează cu adevărat. Competitivitatea înseamnă locuri de muncă. Înseamnă salarii bune pentru oameni și profituri bune pentru companii. Înseamnă modul nostru de viață european.

Permiteți-mi să abordez unul câte unul cei trei piloni ai raportului Draghi. Primul se referă la eliminarea decalajului de inovare față de SUA și China. Al doilea este un plan comun pentru decarbonizare și competitivitate. Al treilea pilon se referă necesitatea de a reduce dependențele noastre. În ceea ce privește inovația: Permiteți-mi să încep cu aspectele pozitive, înainte de a ajunge la provocări. Astăzi, competiția globală pentru poziția de lider tehnologic este fundamental remodelată de inteligența artificială. Și această nouă cursă a inteligenței artificiale abia a început. Poziția de lider global este încă disputată. Iar Europa nu este doar un concurent, ci și un lider în multe domenii care vor defini această cursă. Puterea de calcul, de exemplu: Europa are unele dintre cele mai bune supercomputere din lume. Și chiar dacă giganții tehnologici din întreaga lume continuă să construiască computere mai mari și mai rapide, am reușit să ne consolidăm poziția în clasamentul global. Acum șase ani, aveam 2 supercomputere în top 10 global. Apoi, la începutul primului meu mandat, am decis să investim masiv în putere de calcul de înaltă performanță. Astăzi avem 4 supercomputere în top 10 la nivel mondial, datorită lansării în ultimul an a Jupiter în Germania și a HPC6 în Italia. Politicile și investițiile noastre în acest domeniu încep să dea roade.

Al doilea punct abordat: Europa este bine poziționată în lumea adoptării inteligenței artificiale. Am început să folosim inteligența artificială pentru a stimula productivitatea. Subliniez acest lucru, deoarece exact aici eșuase Europa acum treizeci de ani, când companiile noastre erau prea lente în a se digitaliza și a intra online. De data aceasta, Europa nu încearcă să recupereze decalajul, suntem printre fruntași. Companiile europene sunt în fruntea clasamentului în multe aplicații de inteligență artificială. Luați în considerare Lovable, aplicația suedeză de inteligență artificială. Transformă ideile oricui în aplicații sau site-uri web complet funcționale. Vara trecută a devenit compania de software care a atins venituri anuale de 100 de milioane de dolari cu cea mai rapidă creștere din istorie. Astăzi este evaluată la aproape 4 miliarde. În iunie anul trecut, 10% din toate site-urile web noi din lume au fost create cu Lovable. Și există multe alte povești de succes europene în domeniul inteligenței artificiale, de la asistență medicală la apărare. Campionul francez Mistral este astăzi alături de noi. În 2025, numărul companiilor europene care adoptă inteligența artificială a crescut cu 67% față de anul precedent. Aici ne putem angaja cu adevărat în cursă.

Dar trebuie să ne valorificăm punctele forte și să punem infrastructura noastră digitală în slujba industriei și a inovatorilor. Acest lucru mă aduce înapoi la supercomputerul nostru. Am creat Fabrici de Inteligență Artificială și în curând le vom transforma pe cele mai bune dintre ele în Gigafabrici. Scopul este ca startup-urile noastre inovatoare uimitoare să poată accesa puterea de calcul și să își poată testa și antrena modelele, în special pentru aplicații sectoriale. Iar răspunsul sectorului privat din Europa a fost impresionant. Obiectivul nostru inițial a fost să mobilizăm 20 de miliarde de euro în investiții pentru a dezvolta Gigafabricile noastre. Am primit propuneri în valoare de 230 de miliarde de euro din partea sectorului privat.

Desigur, și restul lumii este în plină cursă. Investițiile globale cresc vertiginos. Așadar, trebuie să rămânem concentrați și să ne asumăm responsabilitatea. Aceasta nu este o „misiune îndeplinită”. Aceasta este misiunea următorului deceniu de a face din Europa unul dintre continentele de top în domeniul inteligenței artificiale. În raportul dumneavoastră, Mario, ați spus că trebuie să creăm un cerc virtuos, în care investițiile alimentează inovația, iar inovația atrage mai multe investiții. Aceasta este ideea centrală din spatele noului nostru Fond pentru Competitivitate. Acesta va fi piesa centrală a următorului buget european, cu o dimensiune propusă de peste 400 de miliarde de euro. Aceasta include o creștere de două ori mai mare a fondurilor pentru cercetare, de cinci ori mai mare decât în prezent pentru domeniul digital. De șase ori mai mare pentru tehnologiile curate. Aceasta este investiția de care Europa are nevoie, iar acum trebuie să convingem Parlamentul și Consiliul.

Acum, revenind la provocări: știu, desigur, că încă mai există multe obstacole. Un start-up de inteligență artificială din Portugalia sau România trebuie să poată dezvolta fără probleme pe întreg continentul nostru. Și astăzi, adesea, nu este cazul. Piața noastră unică este departe de a fi completă. Barierele interne din cadrul pieței unice sunt echivalente cu un tarif de 45% pentru bunuri și un tarif de 110% pentru servicii, spune FMI. Acest lucru nu poate fi tolerat. Nu ar trebui să fie mai ușor să faci avere peste ocean decât peste granițele europene. Am început să abordăm aceste bariere – așa-numitele „cele zece teribile” – prin Strategia noastră pentru piața unică. Acum trebuie să se concretizeze urgent. Acesta este motivul pentru care am anunțat o Foaie de parcurs pentru piața unică până în 2028. Scopul este de a accelera ritmul, de a accelera procesele. Aceasta va conecta activitatea noastră în domeniul capitalului, serviciilor, energiei, telecomunicațiilor, a cincea libertate pentru cunoaștere și inovare, precum și al 28-lea regim pentru companiile inovatoare cu termene concrete. Pentru că numai ceea ce se măsoară se realizează.

Doamnelor și domnilor,

Al doilea pilon al raportului Draghi este un plan comun pentru decarbonizare și competitivitate. Acesta începe cu reducerea costurilor energiei. Știm motivul principal pentru care plătim facturi mai mari decât concurenții noștri. Europa este prea dependentă de combustibilii fosili importați. Și asta înseamnă că costul energiei noastre este dictat de piețele globale. Dar știm și soluția. Aceasta este energia autohtonă: surse regenerabile, cu energia nucleară ca sursă principală. Aceasta ne oferă securitate și independență energetică, deoarece este autohtonă și creează locuri de muncă bune în Europa. Și numai în ultimul an, am realizat progrese impresionante. În primul rând, am lansat un Pachet Eolian, care reduce timpul de autorizare cu două treimi. În prima jumătate a anului 2025, investițiile în energia eoliană europeană au atins un maxim istoric, de peste 40 de miliarde de euro. Așadar, investitorii aleg Europa.

O altă veste bună: în prezent, peste 70% din energia noastră electrică provine din surse cu emisii reduse de carbon. Drept urmare, anul trecut ne-am redus factura la combustibili fosili cu 60 de miliarde de euro. Aceasta este calea de urmat. Trebuie să reducem prețurile și dependențele în același timp.

Dar să fie clar – prețurile energiei rămân încă prea mari, prea volatile și prea disparate în Europa. În unele state membre, energia electrică costă de trei ori mai mult decât în altele. Și multe creșteri bruște ale prețurilor ar putea fi evitate dacă energia ar putea circula mai liber acolo unde este nevoie de ea. Însă rețelele naționale încă nu sunt bine integrate. Prea des, ne lipsesc interconectările necesare sau nu le folosim eficient pe cele pe care le avem. Acum am început să abordăm acest lucru. Chiar săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea noastră de a utiliza Fondurile de Coeziune pentru a stimula infrastructura energetică. Multe proiecte avansează deja. Cum ar fi interconectorul Celtic, care va pune capăt în curând izolării Irlandei de rețeaua europeană. Sau proiectul Golfului Biscay, pentru a dubla capacitatea de transport dintre Franța și Spania. În plus, vom propune un Pachet Rețele și o nouă inițiativă, Autostrăzi Energetice. Aceasta se va concentra pe opt blocaje critice din infrastructura noastră energetică. De la Pirinei la conducta transbalcanică. De la strâmtoarea Øresund la Canalul Sicilian. Vom elimina aceste blocaje unul câte unul. Și vom interveni cu finanțare acolo unde este necesar.

Mario,

Ai dedicat un capitol tranziției către o economie curată. Este o oportunitate vastă pentru industriile noastre. Se preconizează că piața globală a bateriilor se va dubla în următorii cinci ani. Piața globală a turbinelor eoliene continuă să crească cu peste 10% în fiecare an. Iar piața globală a mașinilor electrice este în plină expansiune. În Europa, vânzările au crescut cu aproape 25% față de anul precedent. În Africa, Asia și America Latină, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 60% în 2024. Acestea sunt, în primul rând, vești bune pentru climă. Dar întrebarea este: vrem să culegem beneficiile economice ale acestei evoluții? Sau vrem ca alții să preia o cotă tot mai mare din aceste noi piețe în ascensiune? Nu am nicio îndoială cu privire la răspuns.

Când vorbesc cu țările din Sudul Global, din Africa până în India și Asia Centrală, toate suferă din cauza schimbărilor climatice și caută soluții tehnologice curate. Europa poate găzdui industrii de vârf care pot exporta soluțiile către alții. Ar trebui să fim puterea industrială care satisface această cerere tot mai mare de tehnologii curate. Dar acest lucru nu este o certitudine. Știm că cifrele nu sunt la fel de încurajatoare ca în alte sectoare. Prea des, pierdem locuri de muncă și cotă de piață în favoarea unor economii care nu sunt de piață. Dar putem schimba situația. De aceea, trebuie să ne stimulăm masiv investițiile publice și private, creând piețe lider pentru produse circulare și curate și asigurând condiții de concurență echitabile. Europa trebuie să-și protejeze industriile. Sunt lideri în cursa pentru decarbonizare. Și ar trebui stimulate și recompensate. Altfel, riscăm din nou să ne bazăm pe alții pentru a importa oțelul de care au nevoie producătorii noștri de automobile, pentru a importa cimentul de care au nevoie constructorii noștri. Am fi din nou la mila prețului, volumului și calității pe care alții sunt capabili și dispuși să ni le ofere. De aceea, trebuie să ne concentrăm asupra sectoarelor care sunt cele mai strategice pentru noi.

De exemplu, prin intermediul Pactului Industrial Curat, abordăm principalele obstacole care le încetinesc. Sau lucrăm la un pachet de sprijin pentru baterii, de exemplu, deoarece bateriile sunt un factor cheie pentru toate celelalte tehnologii curate. Acest lucru va aloca 1,8 miliarde euro pentru capital propriu, menit să extindă producția în Europa. Miza este independența Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor,

Al treilea și ultimul pilon abordează de fapt necesitatea de a reduce dependențele noastre. În ultimul an, am văzut cum controlul exporturilor din China a oprit liniile de producție din Europa. Astăzi, o singură țară controlează 75% din prelucrarea cobaltului, 90% pentru pământurile rare, 100% pentru grafit. Aceasta este o situație critică, fără îndoială. Dar nu este nimic inevitabil în această privință. Cu politicile potrivite, ne putem consolida securitatea și ne putem construi independența. Și asta face Europa astăzi. În primul rând, prin diversificare. Numai în ultimul an, am încheiat noi acorduri comerciale cu Mercosur, Mexic și Elveția. Acordul cu Mercosur, de exemplu, va crea o piață de 770 de milioane de consumatori și aproximativ un sfert din PIB-ul global. Am obținut un acord inițial cu un gigant minier precum Indonezia. Acum suntem în discuții cu India și dorim să le finalizăm înainte de sfârșitul anului. Angajamente politice puternice din partea mea, angajamente politice puternice din partea lui Modi. Avansăm cu Africa de Sud, Malaezia, Emiratele Arabe Unite și cu alții. Securitatea noastră economică joacă un rol crucial în toate aceste acorduri. Și știm că odată cu comerțul vin și investițiile. Construim o rețea de proiecte strategice în întreaga lume: Permiteți-mi să vă dau două exemple: nichelul din Canada, care este suficient pentru a produce peste 800.000 de baterii pentru vehicule electrice în fiecare an, sau grafitul din Kazahstan, suficient pentru a produce 100.000 de baterii pentru vehicule electrice în fiecare an. Sau Coridorul strategic Lobito din centura de cupru a Africii.

Desigur, munca pentru securitatea economică începe chiar aici, acasă. Anul acesta, am selectat 47 de proiecte strategice în întreaga Europă în temeiul Regulamentului nostru privind materiile prime critice. Ne vom concentra sprijinul financiar asupra acestor eforturi cruciale și ne vom asigura că toate autorizațiile sunt acordate în timp util. De la mineritul de cupru și cobalt în Finlanda, la prelucrarea litiului în Portugalia și până la reciclarea bateriilor în Italia.

Permiteți-mi să mă concentrez în special pe reciclare. Deoarece economia circulară este esențială pentru securitatea noastră de aprovizionare. Astăzi, cu fiecare kilogram de materii prime, producem cu 33% mai mult decât SUA și cu 400% mai mult decât China. Gândiți-vă la potențialul avantaj competitiv dacă reușim să extindem acest lucru. Cel mai bun răspuns aici este crearea unei economii cu adevărat circulare. Așadar, lucrăm la o Lege a Economiei Circulare. Și vom începe cu acele sectoare care sunt pregătite. Cum ar fi bateriile, de exemplu. Pentru că știm că producția circulară limitează dependențele noastre strategice și permite industriilor de vârf să poată exporta soluțiile despre care tocmai vorbeam către alții. Putem transforma literalmente deșeurile în factorul critic al competitivității noastre.

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să închei cu un ultim exemplu privind reducerea dependențelor noastre. Există un alt sector vital în care nu ne mai putem permite să depindem excesiv de alții, și anume apărarea. Desigur, o Europă mai independentă în domeniul apărării nu se construiește peste noapte. Și vreau să spun chiar de la început că există o aliniere puternică cu NATO. Va dura ani de zile pentru a ne ridica la înălțimea acestei sarcini. Dar este clar că Europa trebuie acum să își asume cea mai mare parte a propriei securități.

De aceea am lansat programul Readiness 2030, pentru a mobiliza până la 800 de miliarde de euro în investiții în apărare. Acesta include 150 de miliarde de euro – SAFE – pentru achiziții comune în domeniul apărării. Este pe cale să fie cel mai de succes instrument în domeniul apărării și a fost nevoie de doar 72 de zile pentru a aproba împrumuturile SAFE. De la idee și lansarea propunerii noastre până la aprobare au trecut 72 de zile. Și în mai puțin de șase luni, am alocat deja suma totală de 150 de miliarde de euro în împrumuturi. Acesta este sensul urgenței de care avem nevoie.

Aș vrea să pot constata același sentiment de urgență în întreaga noastră agendă de competitivitate. Avem nevoie de acțiuni urgente pentru a face față nevoilor urgente. Pentru că firmele și lucrătorii noștri nu mai pot aștepta. De exemplu, eforturile noastre de simplificare. În fiecare întâlnire pe care o am cu întreprinderile, aceasta este întotdeauna principala lor solicitare. Și în 9 luni, am prezentat șase pachete de simplificare, așa-numitele „omnibusuri”. Alte două sunt pe drum, privind mobilitatea digitală și mobilitatea militară. Acestea vor face o diferență reală. Cu mai puțină birocrație, mai puține suprapuneri, reguli mai puțin complexe. Propunerile noastre vor elimina 8 miliarde de euro pe an din costurile birocratice pentru companiile europene. Dar a trecut deja mult timp de când pachetele de simplificare au pornit la drum. Acum trebuie să ajungă la destinație. Au nevoie de o aprobare urgentă din partea colegislatorilor. Și același lucru este valabil și pentru multe alte propuneri. De la Uniunea de Economii și Investiții, la mai multe acorduri comerciale. Și trebuie să ne facem temele în cadrul Comisiei. Ca să menționez doar un exemplu: politica în domeniul concurenței. Am discutat de ceva vreme despre o revizuire. Direcția de urmat este clară. De aceea, vom avansa publicarea orientărilor privind fuziunile. Este timpul să acționăm.

Sunt absolut convinsă că Europa se poate uni în jurul acestei agende. Fiecare stat membru a susținut raportul Draghi. La fel și Parlamentul European. Știm cu toții ce trebuie făcut. Perpetuarea situației existente, „business as usual”, nu mai este o opțiune. Acesta este ultimul meu mesaj de astăzi. Aceasta este ceea ce așteaptă cetățenii Europei de la noi. Ei se așteaptă ca democrația noastră să decidă, să acționeze și să producă rezultate. Iar eu știu că Europa poate reuși. Pentru că am arătat deja ce putem face. Putem muta munții din loc atunci când avem ambiție, suntem uniți și acționăm rapid. Este alegerea noastră. Așadar, haideți să facem din nou această alegere. Pentru prosperitate. Pentru independență. Și pentru Europa.